Tipurile de lapte potrivite copiilor mici – de vorbă cu un medic pediatru

Tipurile de lapte potrivite copiilor mici – de vorbă cu un medic pediatru

Mihaela Oros3

Am stârnit aici  o mică polemică despre tipurile de lapte potrivite copiilor cu vârste între 1 şi 3 ani. A pornit de la faptul că m-am întrebat (mai întâi eu, apoi şi alte mame) dacă laptele matern ar putea creşte nivelul colesterolului din sângele copilului. I-am trimis un set de întrebări doamnei doctor pediatru Mihaela Oros, care m-a liniştit: „Conţinutul de grăsimi din laptele matern este corespunzător pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Există studii care arată că laptele matern este protectiv pentru dezvoltarea obezităţii, în special dacă alăptarea s-a făcut pe o perioadă mai mare de 7 luni.” În plus, „Valoarea colesterolului obţinută la analize este influenţată de mai mulţi factori, în primul rând de distanţa de la ultima masă până la momentul recoltării sângelui. La copii, de multe ori este dificil a menţine un număr mare de ore fără ca ei să mănânce. Se recomandă repetarea acestei analize pentru a vedea dacă apare modificată în mod constant.” Dacă totuşi apare, se poate lua în considerare inclusiv factorul genetic, mi-a spus doamna doctor. Într-adevăr, la mine în familie soţul, verişoara Lidiei şi soacra mea au valori mari ale colesterolului.

Bun, laptele matern e cel mai potrivit, dar ce fac mamele când el nu există din abundenţă după vârsta de un an? Am discutat tot în articolul anterior despre diferenţa dintre laptele de vacă şi laptele praf de creştere. Aici au apărut opinii pro şi contra, mai ales în ceea ce priveşte proteinele din cele două tipuri de lapte. Doamna Oros m-a lămurit din nou. Cred că e necesar să redau textul aşa cum mi l-a transmis, cu informaţii peste nivelul meu de cunoştinţe medicale, dar sunt date foarte interesante pe care le puteţi lua ca atare sau cerceta mai în profunzime: „Abordarea este diferită faţă de vârsta adultă unde excesul de proteine ar putea duce la scădere în greutate. Copiii sunt în creştere iar un exces de proteine poate determina anumite modificări care cresc apoi activitatea adipogenica. Proteinele şi lipidele sunt necesare în alimentaţia copiilor în cantităţile corespunzătoare pentru creştere şi dezvoltare, în acelaşi timp fiind importantă şi calitatea acestora. În acest sens este bine ca alimentaţia copiilor să includă legume, fructe, carne, ou. În ultimii 30 de ani studiile au arătat faptul că un exces în conţinutul de proteine în perioada copilăriei (în special în perioada de sugar şi în primii ani de viaţă) creşte riscul de a fi supraponderal mai târziu. Excesul de grăsimi creşte de asemenea riscul obezităţii. Se consideră că proteinele sunt cărămizile pentru organismul uman, astfel că nu doar cantitatea de proteine contează dar foarte important este şi profilul de aminoacizi. Cu alte cuvinte nu este importantă nu doar cantitatea dar şi calitatea proteinelor. Un exemplu este cazeina care în laptele matern se găseşte sub formă de β-cazeină care produce micelii de dimensiuni mici, uşor de digerat în stomacul bebeluşilor iar raportul în laptele uman este de 40:60. În laptele de vacă proteina majoră este α-cazeina care produce micelii cu volum de 2 ori mai mare decât cele din laptele de mamă, deci mai greu de digerat, cu un raport cazeină/zer de 80:20. În primii 3 ani de viaţă se aşează fundaţia pentru sănătatea organismului pe termen lung iar acest aspect nu se referă doar la obezitate dar şi la bolile cardiovasculare carese pot dezvolta la vârstă adultă precum şi diabetul. Se discută în prezent conceptul de “metabolic programming” care se referă la efectele pe termen lung pe care le au nutriţia prenatală cât şi nutriţia din primii ani de viaţă pentru sănătatea organismului, alături de alţi factori de mediu.”

Carnivora mea mică sigur are un oarecare exces de proteine în momentul ăsta dar facem progrese în a încerca şi mâncăruri fără carne. Am auzit că după vârsta de 5 ani se instalează preferinţele alimentare aşa că până atunci mai experimentăm. În ceea ce priveşte laptele, dacă mă uit în urmă, încă îmi mai trece prin cap că aş fi putut să îi dau lapte praf decreştere cu câteva luni înainte de înţărcare şi după dar intuiţia mea de la acel moment a zis că e prea târziu să-l mai introducem în alimentaţie. O fi fost, n-o fi fost, acum mergem înainte cu lactate şi lapte de vacă din când în când, care îi face bine contra constipaţiei, de care nu a scăpat de tot. Până la urmă, aşa cum zice şi doamna doctor, fiecare copil e unic, nimic nu e alb sau negru şi fiecare mamă procedează cum simte, în funcţie de informaţiile pe care le are, de recomandările periodice ale medicului curant şi, bineînţeles, propriul instinct.

Dr Mihaela Oros

Abonează-te la blog

RĂSPUNDE

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Comentarii (3)

  • Tulburările de respirație în timpul somnului, la copii | Mămica Activă

    martie 26, 2016 Reply
    […] Președintele ONG-ului este doamna doctor Mihaela Oros, medic și om extraordinar, cu multă experiență în pneumologie și somnologie pediatrică, pe care am descoperit-o luându-i interviul de aici. […]
  • avatar image

    Damian

    martie 29, 2016 Reply
    Am o nelămurire mai mică sau mai mare am 3 copiii .si mă refer la cel mai mic cu dințișori ceva nelămuriri am ia esit primi 2 dințișori de jos și acum iaesit de sus primul dințișor dar canimul si un dințișor de lângă canin are vro importanta ? Pentru că știu că trebuia să-i iasă primi dinți din partea din fata.
  • Tulburările de respiraţie în timpul somnului, la copii - Mămica Activă

    aprilie 24, 2018 Reply
    […] Preşedintele ONG-ului este doamna doctor Mihaela Oros, medic şi om extraordinar, cu multă experienţă în pneumologie şi somnologie pediatrică, pe care am descoperit-o luându-i interviul de aici. […]