Depresia de şi post weekend

Depresia de şi post weekend

Categorie:Reflectez

sad8alt6 Sursa foto: http://2.bp.blogspot.com/-Vyc_v47N9uA/TqeMjuwISpI/AAAAAAAAGSg/T4Js5P06dVU/s400/sad8alt6.png

 

Ora 8 seara, duminica. Gândurile mele se împleticesc printre zgomotul furtunii de afară şi poveştile Lidiei, presărate cu „mai, uite! mami, hai!” (tocmai i-am făcut cadou story cubes pe care şi le dorea demult). Da, sunt recunoscătoare că am un copil sănătos, cu imaginaţie şi toate cele. Dar mintea mea, la sfârşit de weekend, e obosită. La fel şi corpul.

De când a mai crescut copilul, weekend-ul e planificat cu cel puţin o săptămână înainte, mai nou şi pe intervale orare. El trebuie să conţină şi un atelier sau şedinţă de ceva şi jucat în aer liber şi mâncare sănătoasă (deci gătit!) şi somn de după-amiază (când scriu un articol sau citesc ceva sau închid ochii un pic). Printre astea, ceva timp pentru mine (ori merg la sală, ori la un eveniment, ori mă întâlnesc cu vreo prietenă), o expediţie de-a soţului (zi sau zile în care ştiu că sunt singură cu ea sau, uneori, o scot ai mei în parc), timp pentru curăţenie…. Pfuuu, şi aşa ajung la duşul de duminică seara (fac şi în restul zilelor, nu vă impacientaţi :)) ) şi, panică, mă uit la ceas şi realizez că a mai trecut un weekend.

Iar nu am dormit mai mult (pentru că orologiul din creierul meu sau al copilului face ding-dong! la cel târziu 8 dimineaţa), iar nu m-am relaxat, iar nu am terminat tot ce mi-am propus, iar e casa vraişte, iar am mai auzit nişte „vreau aiaaaa! nu vreau ailaltăăăă! ba o vreau pe ailalaltăăăă! acuum! nuuuuu! ba daaaaa!”, iar nu am petrecut destul timp de calitate cu Lidia, cu soţul, cu oameni pe care nu i-am mai văzut demult, iar nu am fost doar eu cu mine (sau, cel puţin, nu atât cât mi-ar trebui), iar a trecut timpul.

Da, am tras în piept şi în gânduri tei înmiresmat, am fost la un concert fenomenal, am văzut bucuria din ochii micuţei din diverse motive, am mai scris sau făcut ceva cu sens, mi-am mai cumpărat ceva drăguţ de îmbrăcat. Dar timpul, rollercoaster-ul ăsta fără scăpare, huruie ameţitor. Şi firele mele albe din păr îmi amintesc mereu asta. Zgomotul din capul meu e, uneori, asurzitor.

Mâine e luni.

Abonează-te la blog

RĂSPUNDE

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Fără comentarii.

  • avatar image

    Mady

    iunie 12, 2016 Reply
    https://m.youtube.com/watch?sns=fb&v=21j_OCNLuYg de la alta mamica Balanta :)