Cum ne-am distrat la Mayaricii

La somnul de ieri după-amiază al Lidiei navigam, bineînţeles, pe net. Şi mi-au picat ochii pe un articol despre un nou loc de joacă (deschis in iulie). Încântarea maximă a fost când am văzut strada: Stoica Ludescu, adică la câteva staţii de autobuz/troleibuz de noi şi 2 minute de unde stau ai mei, deci cunosc zona binişor. Cum tati azi era la serviciu, mi-am zis: „gata, acolo merg cu Lidia!”. După un schimb de mesaje pe Facebook cu gazda (care mi-a răspuns extrem de prompt şi politicos), am făcut rezervare la petrecerea tematică de azi la 11:00. Aşa că la 10:00 şi ceva am ieşit din casă, m-am coţopenit cu căruciorul în troleibuz (singurul moment dificil al zilei…ştiu, fetele cu marsupiile ergonomice ar zice „ntz, ntz, ntz” dar tot e mai bine cu căruciorul pe căldurile astea şi cu al meu spate beteag), am cerut câteva indicaţii prin telefon proprietarului (foarte amabil şi el :D) şi am ajuns la destinaţie. Unde am găsit aşa: una bucată loc de joacă în aer liber, cu leagăne, tobogan, nisip etc (ce-i drept, nu au leagăne pentru copii mici), una bucată lounge cu canapele moi şi scaune simpatice în care se întâmplă şi „campionate” de jocuri de societate dar, în majoritatea timpului, se beau cafele sau răcoritoare (au şi băuturi alcoolice, nu va impacientaţi) cât copiii se joacă în camera alăturată. Ei, şi aici am vrut să ajung. Camera de joacă (al treilea spaţiu, deci) e un vis. Decorată că în basme, cu jucării inclusiv pentru cei sub un an, cu tobogan şi piscină cu bile (în care s-a dat Lidia până n-a mai putut, fiind o chicoteală de nedescris), o mică scenă, 2 bucătării de jucărie şi un set de scule pentru copiii „mai tehnici” (tot de jucărie, bineînţeles) şi muuuulta voioşie.

Am cunoscut-o şi pe Albă ca Zăpadă care i-a pictat pe cei mici (Lidia e extrem de mândră de floricelele ei, pe care şi le tot admiră…să vedem cum o fi după baia de diseară, când o să se şteargă desenul :D). Era anunţat şi un Prinţ pe afiş dar probabil a rămas săracul la o bere, pe canicula asta :)) Sau poate el era doar pentru mămici, la altă ora :)))). All in all, recomand din tot sufletul, mai ales că gazdele merită toate aplauzele pentru ce au realizat acolo şi pentru cât de frumos se poartă cu clienţii. Preţurile sunt rezonabile, pentru un loc care se întreţine din evenimente şi consumaţie.
A, am uitat să menţionez: Mayarici = Maya + Arina, fetiţele dulci ale gazdelor, adică ale unei mămici zglobii şi jucăuşe şi ale unui tătic foarte amabil şi simpatic. Toate informaţiile şi poze mai profi cu interiorul sunt pe pagina lor de Facebook.
Mulţumim pentru dimineaţa bestială, Mayaricilor! Mai venim! 🙂

Autor

Oana Constantinescu

See author's posts