Câte ceva despre tulburările gastrointestinale

Câte ceva despre tulburările gastrointestinale

Fără vreo legătură voită cu mesele pline din care ne vom înfrupta peste nici două zile, vă împărtăşesc nişte informaţii utile pe care le-am aflat de la doctorul la care, acum mai bine de 10 ani, am ajuns pentru o colonoscopie. La momentul respectiv, mi-a dat o stare de linişte şi încredere că sunt bine.

13055279_972256552871205_7796295292683437359_o

L-am regăsit acum o saptămână şi ceva la invitaţia Anei. Când am aflat că doctorul Eugen Crăciun, medic primar gastroenterologie şi hepatologie, e speaker la ultima întâlnire a Maratonului de sănătate Secom, am zis că trebuie să ajung. În cadrul evenimentului, şi-a păstrat aceeaşi atitudine calmă şi răbdatoare pe care o sesizasem la cabinet şi a discutat cu noi despre două subiecte destul de controversate în zilele noastre: sindromul de colon iritabil şi gastrita. Abordarea doctorului a fost echilibrată, în sensul că nu există o simptomatologie identică, la fiecare pacient, aşa cum nu există un tratament care să funcţioneze la fel pentru toată lumea. Dar, în ceea ce priveşte intestinul, se face deseori o confuzie între iritabil şi iritat. Termenul de iritabil se referă, în acest caz, la o (hiper)sensibilitate a unui intestin care are un aspect normal (fără leziuni sau inflamaţii). Deci nu este bolnav, ci doar necesită o mai mare atenţie. Simptomele cele mai frecvente ale tulburărilor unui intestin iritabil sunt: balonarea şi durerea, însoţite ori de diaree, ori de constipaţie. Deoarece simptomele seamănă cu ale multor alte boli, e importantă consultarea unui medic şi efectuarea investigaţiilor doar dacă sunt recomandate (de exemplu, în mod normal, colonoscopia se recomandă după vârsta de 40 de ani, mai ales dacă au fost cazuri de cancer de colon în familie). Pentru SII (sindromul de intestin iritabil), există o serie de teste specifice (le găsiţi pe net sub denumirea de criteriile Roma), dar şi o sumară trecere în revistă a stării psihologice a pacientului (poate e vorba de o perioadă stresantă, probleme în familie, la serviciu etc.). Dacă e vorba şi de o deteriorare a stării emoţionale, dr. Crăciun recomandă şi discuţia cu un psiholog. Evident, şi hrana are un rol dar, la fel, nu există o dietă universal valabilă. Totuşi, câteva aspecte sunt de luat în considerare: de evitat alimentele FODMAP (crudităţile, verdeţurile, carnea, lactatele uscate şi mâncărurile procesate industrial, în exces, nu fac bine intestinului iritabil). O alimentaţie echilibrată, mişcarea şi hidratarea corespunzătoare ajută colonul să se mişte şi preîntâmpină constipaţia. Intoleranţa la lactoză (cu înaintarea în vârstă, scade nivelul de enzime care digeră zahărul din lapte) contribuie şi ea la tulburări intestinale.

13040829_972257126204481_2157923133204945237_o

Fiecare om are propria lui floră intestinală, care se formează din primele săptămâni de la naştere, pe baza a diverşi factori de mediu. Flora intestinală e ca un ADN, a adăugat dr. Eugen Crăciun.

„Organismul uman găzduieşte o populaţie foarte variată de microorganisme, denumită colectiv microbiom. Microbiomul colonizează multiple segmente ale organismului uman, regăsindu-se la nivelul pielii, tractului uro-genital, căilor respiratorii superioare, cavităţii bucale şi la nivel intestinal. Se estimează ca la nivel intestinal se regăsesc peste 1800 de specii bacteriene, astfel încât celulele bacteriene care colonizează intestinul ajung să fie de 10 ori mai numeroase decât celulele care compun organismul uman.”

Asta înseamnă că orice tratament trebuie personalizat. Deşi încă nu se pot face decât prescripţii empirice, pentru că ştiinţa nu permite analiza florei intestinale a fiecărei persoane, e dovedit că prebioticele şi probioticele au un impact clinic şi dau rezultate pozitive în multe cazuri. Când cele două se asociază, devin simbiotice, detalii aici.

În ceea ce priveşte gastrita (despre care aud destul de des), ea reprezintă o inflamaţie a stomacului, cauzată, în 70-80%.din cazuri de o infecţie cu helicobacter. Ulcerul este o formă mai gravă, dar, la fel, pe fond bacterian, stresul fiind doar un factor care înrăutăţeşte toată treaba şi nu cauza majoră. Tot mai frecvent se plânge lumea de senzaţia de arsură a stomacului şi li se pune diagnosticul neavizat, de către cei din jur, gastrită! Ei, iată că nu e chiar aşa 🙂 Un consult de specialitate este esenţial pentru a găsi un tratament corect, iar prevenţia cu prebiotice şi probiotice, la recomandarea medicului, poate anihila din start complicaţiile.

Abonează-te la blog

RĂSPUNDE

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: