„Aveau eşarfe la gât şi îşi spuneau – cercetaşi”

„Aveau eşarfe la gât şi îşi spuneau – cercetaşi”

Categorie:Interviuri

Stilul de mămică relaxată şi activă al Biancăi m-a cucerit când am văzut-o cu Sara (un bebe mic în acea zi, actualmente 8 luni) în manduca (marsupiu ergonomic) la Adunarea Generală a federaţiei din care fac parte ONG-urile în care activăm. Şi mi-am zis că trebuie să îi iau un interviu. Mi-a răspuns cu o prietenie şi o căldură autentice.
Bianca e „veteran” în voluntariat, fiind în prezent Preşedintele Organizaţiei Naţionale „Cercetaşii României”, cea mai mare mişcare de copii şi tineret din România şi din lume (www.scout.ro şi www.scout.org), „o mişcare ce îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei lumi mai bune în care cetăţenii se simt împliniţi că indivizi şi joacă un rol constructiv în societate”. Aşa cum e firesc, se acţionează la nivel de juniori (7-21 ani), pentru a încuraja spiritul civic din vreme. Drumul Biancăi în cercetăşie a început din liceu când câţiva tineri au venit la ea în clasă şi „au prezentat o expoziţie din experienţele trăite de ei în diferite tabere în natură – ecologizare pe valea Oltului, aniversarea zilei de 1 decembrie la Alba Iulia, străbătutul Munţilor Bucegi, campat lângă pădure cu cortul şi câte şi mai câte. M-am dus, i-am povestit mamei, m-a lăsat la primele întâlniri, şi de aici restul e poveste. În mai puţin de doi ani am descoperit prieteni din Transilvania, Moldova, Bucovina, am vizitat oraşe nemaipomenite, am ajuns să merg pe un gheţar sau să urc la 3300 m altitudine. Am făcut primele activităţi de implicare în comunitate, am dormit pentru prima dată sub cerul liber şi am ajutat la construirea unei mănăstiri. Am jucat într-o scenetă în faţă a peste 50 de oameni.”
A absolvit Medicina Dentară. Acum e trainer, facilitator de evenimente pentru tineri şi activităţi de animaţie pentru copii, specialist în e-learning şi învăţare mixtă (blended learning), bun cunoscător al managementului de proiect şi, bineînţeles, dedicată voluntariatului. Unde, zice ea, sunt „sarea şi piperul” 🙂 „Ca preşedinte al cercetaşilor, ca voluntar adult, în fiecare zi am parte de provocări noi, de situaţii pe care le rezolv împreună cu echipa noastră centrală, în beneficiul celor 2500 de copii şi tineri membri ai organizaţiei noastre. De multe ori munca noastră se desfăşoară în tăcere, cu multă pasiune şi cu multe provocări, de la cum poţi sprijini o filială care are o activitate cu copiii, semnarea unui parteneriat nou cu un alt ONG, o firmă sau o instituţie publică, până la cum poţi coordona un proiect care se desfăşoară în acelaşi timp în peste 20 de locaţii diferite.”
Eu citesc rândurile Biancăi cu o privire din aia, uşor tâmpă şi cu un zâmbet larg pe faţă. I just love it! Într-adevăr, voluntariatul într-un domeniu care te pasionează e unul dintre cele mai frumoase lucruri. Ever! De ce? Ea are din nou un răspuns parcă scos din poveşti „Îmi place tare mult ce fac ca trainer specializat în e-learning, însă bucuria pe care o citesc în ochii copiilor şi tinerilor în timpul evenimentelor pe care le organizăm la cercetaşi, reprezintă cel mai mare sentiment de împlinire. Învăţ în fiecare zi, mă adaptez situaţiilor, vorbesc cu oamenii, lucrăm şi sprijinim împreună dezvoltarea competenţelor tinerilor. Este o provocare foarte mare să construieşti, mai degrabă decât să vii într-un loc unde intervenţia ta se limitează între nişte puncte clar stabilite.”
Ce am văzut eu atunci la Adunarea Generală este, se pare, doar vârful aisbergului. Pentru că, pe lângă Sara, Bianca mai are un copil, Ştefan de 4 ani, un soţ şi…multă iubire şi înţelegere. „În momentul în care a venit Ştefan în familia noastră, ni s-au dat la o parte multe bariere. Vedem şi trăim în fiecare zi o iubire mare exprimată în foarte multe feluri. Am descoperit alături de copiii noştri nuanţe ale iubirii pe care nu le cunoşteam până acum, am înţeles de cât de important este că noi adulţii să fim liniştiţi pentru că stările noastre sufleteşti pot fi foarte uşor reflectate spre copiii noştri, ei neavând nicio vină. Am învăţat de la ei cât este de minunat să descoperi lumea, să-ţi încerci puterile făcând primul pas, prima glumă sau primul drum cu bicicletă.”
„Să fii mamă e simplu – eşti tu, aceeaşi persoană la puterea a 10-a”. Sună simplu dar totuşi al naibii de dificil, nu? 🙂 „Multă lume primeşte şi oferă sfaturi, mai ales când eşti tânăra mamă toată lumea te înconjoară de idei halucinante, de prejudecăţi, de poveşti … Ai încredere în tine pentru că tu eşti cea mai potrivită mamă pentru copilul/copiii tăi. Dacă tu simţi că ai nevoie de o oră de linişte sau o oră în care să mergi la un curs, ia-ţi acea oră pentru tine! Atunci când te vei întoarce acasă vei fi mai bucuroasă, mai împlinită şi vei continua să te implici în viaţa voastră cu seninătate!” e o sugestie de la o mamă împlinită care zilnic dedică o ora pe zi cititului şi alte câteva ore jucatului sau mersului pe bicicletă cu copiii, învăţând să fie o persoană mai bună. Şi înfruptându-se cu nesaţ din „fantastica înţelepciune a copiilor”.

PS: Întâmplarea a făcut ca în mai puţin de o săptămâna să aibă loc centenarul Cercetaşii României, aşa că dacă articolul meu v-a stârnit curiozitatea, aflaţi aici detalii: http://www.centenar.scout.ro/

Abonează-te la blog

RĂSPUNDE

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Fără comentarii.